Redescoperirea lui Bruckner


(“Familia”, nr. 1, ian. 2014)

Concertul lui sir Simon Rattle cu Filarmonica din Berlin care a inclus Simfonia a IX-a în re minor de Anton Bruckner (1824-1896) cu prima audiţie absolută a celei mai recente revizuiri a finalului completat de echipa de muzicologi Nicola Samale, Benjamin-Gunnar Cohrs, John Alan Phillips şi Giuseppe Mazzucca (în versiunea definitivă, din 2012 – pentru detalii a se vedea Studiul introductiv al lui Cohrs) a generat mare agitaţie mediatică, în parte justificată. Era vorba de capodopera finală a unuia dintre cei mai mari simfonişti ai lumii, dedicată de el lui Dumnezeu („dem lieben Gott”), rămasă neterminată din cauza morţii autorului şi din care de obicei se cântă doar primele trei părţi, fapt pe baza căruia a proliferat o mare de elucubraţii romanţioase, ca şi despre Simfonia neterminată în si minor de Schubert, din care ultima parte completă e tot lentă şi resemnată. Din fericire, după ce au trecut autosuficienţa şi superficialitatea ce dominau în muzicologia secolelor XIX-XX, cercetarea serioasă şi fundamentată pe dovezi concrete a început şi în acest caz să separe adevărul de închipuiri. Astfel au reieşit nu numai noi accepţii asupra Simfoniei a IX-a de Bruckner, ci şi asupra întregii sale creaţii şi a modului corect de interpretare şi de înţelegere a ei, ca şi a muzicii secolului al XIX-lea în general. Pentru amuzament, de pildă, e emblematică vechea superstiţie livrescă de pe la 1900 a „blestemului Simfoniei a IX-a”: se zicea, cu trimitere la culmea atinsă de a IX-a de Beethoven, că marii compozitori nu sunt lăsaţi de destin să depăşească acest număr: Schubert, Bruckner, Dvořák şi Mahler au murit după ce au compus nouă simfonii. Cam în nota asta melodramatică comentau mulţi, inclusiv cei de meserie, despre astfel de teme. În realitate, Schubert a terminat doar şapte simfonii, lăsând încă trei neterminate, plus alte fragmente, Bruckner a compus mai multe simfonii decât a publicat (11), iar „Cântecul pământului” de Mahler e de fapt a noua sa simfonie, urmată de a IX-a şi de a X-a, neterminată. Şi cum rămâne cu Haydn (106 simfonii, nu 104, cum repetă mulţi unii după alţii), Mozart (în total 59, dintre care unele sunt uverturi, serenade sau au autenticitatea disputată), Schumann şi Brahms (câte patru) sau Şostakovici (15)?

S-au publicat multe studii detaliate, a căror discutare depăşeşte cu mult cadrul acestei reviste, dar cert e că, pe scurt, bătrânul Bruckner, bolnav de ateroscleroză, ciroză, diabet şi apoi pneumonia fatală, lucra la un final al Simfoniei a IX-a ca apoteoză a întregii sale opere simfonice după decenii de ignorare, marginalizare, ridiculizare şi animozităţi din partea criticilor şi a publicului. Bruckner concepuse în linii mari finalul simfoniei în întregime, iar schiţele care s-au mai păstrat, unele cu pasaje complet orchestrate şi în general acoperind peste jumătate din structura piesei, au putut fi identificate, asamblate şi completate, generând mai multe versiuni pentru concert. De remarcat e şi înregistrarea din 2002 a simfoniei realizată de Nikolaus Harnoncourt cu Filarmonica din Viena, în care s-au cântat fragmentele finalului fără completări. În general, finalul e oricum o problemă la Bruckner, fiindcă el îşi începe majoritatea simfoniilor la o asemenea altitudine încât pentru a putea depăşi sublimul primei părţi în final ar fi nevoie de puteri supraomeneşti. Continue reading

Cvartete vechi şi noi


Recentul şi excepţionalul disc al cvartetului „Terpsycordes” „Beethoven: Con intimissimo sentimento” (Ambronay, AMY 037, 4 martie 2013), cuprinzând Cvartetele nr. 6 în Si bemol major op. 18 nr. 6 şi nr. 15 în la minor op. 132, e de natură să genereze, pe lângă interesul ieşit din comun al primei înregistrări cu marele Cvartet op. 132 într-o manieră corectă stilistic, şi reflecţii mai generale asupra abordării noastre faţă de opera de gen a celui mai mare compozitor de cvartete (cvartetul de coarde fiind după unii, probabil pe bună dreptate, genul cel mai elevat al muzicii). Cvartetul „Terpsycordes” (Girolamo Bottiglieri – vioara I, Raya Raytcheva – vioara a II-a, Caroline Cohen-Adad – violă, François Grin – violoncel), al cărui repertoriu ce se întinde de la clasici la contemporani denotă o versatilitate şi o adaptabilitate remarcabile, a utilizat în aceste înregistrări maniera de a cânta proprie epocii în care au fost create lucrările (ceea ce se petrece surprinzător şi ciudat de rar în zilele noastre), precum şi un set de instrumente istorice (copii după Guarneri şi Stradivari realizate pe la 1850-1860 de Jean-Baptiste Vuillaume).

Vechea dispută între rigoarea şi muzicalitatea sporite ale curentului de interpretare autentică a muzicii vechi, pe de o parte, şi subiectivismul egocentric al majorităţii muzicienilor „main stream” (de)formaţi în secolul al XX-lea de canoane estetice discutabile (vom reveni mai jos), nici nu şi-ar avea rostul în realitate dacă pentru interpreţi ar conta mai mult lucrarea şi cum sună ea şi mai puţin propria persoană. În lumea mai civilizată abundă de câteva decenii ansamblurile de toate genurile specializate în interpretarea autentică stilistic, iar cercetările lor şi ale muzicologilor serioşi au dus la progrese enorme, inclusiv ca expresivitate, faţă de pionieratul din anii 1970 (în România încă nici nu se pune problema). Totuşi, în mod curios, unul dintre cele mai substanţiale corpusuri ale muzicii universale, cvartetele lui Beethoven, nu are încă o înregistrare integrală conformă cu această abordare interpretativă (mai e nevoie oare să amintim că e vorba de o muzică de acum 200 de ani, concepută în circumstanţe diferite de cele de azi, că tehnica instrumentală s-a mai schimbat de atunci şi că instrumentele cvartetului de coarde sunt instrumente de muzică veche, transformate totuşi pe ici pe acolo, prin părţile esenţiale, în aceste două secole?). Continue reading

2013 in review


The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2013 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

A San Francisco cable car holds 60 people. This blog was viewed about 3,200 times in 2013. If it were a cable car, it would take about 53 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

O invenţie românească sabotată: aur fără cianură


GUEST POST (by e-mail): 

Citiţi şi cruciţi-vă când vedeţi autorităţile române că se comportă ca nişte sclavi în faţa intereselor marilor companii multinaţionale (cum este exemplul arhi-cunoscut de la Roşia Montană).

”Iată ce spune Alexandru MIRONOV:
Am asistat în ultima vreme la o adevărată ofensivă mediatică – ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni – care voia să ne convingă să ne aplecăm şi să culegem miliardele de doari pe care doreşte să ni le ofere o companie, desigur, mare prietenă a României, pe numele ei Roşia Montana Gold Corporation.
Intru în pielea jurnalistului de ştiinţă şi voi continua rîndurile mele cu o propunere care vine din mediul de cerectare ingineresc – mai exact, de la una dintre rămăşiţele excelentului Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare ştiinţifică numit SC Larechim.

Managerul acestei societăţi, ing. Vasile Coman, susţine că la SC Larechim există un grup de chimişti şi metalurgi care lucrează, de cîţiva ani, la o tehnologie de extragere a aurului şi argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au marele merit că evită cumplitele tehnologii pe bază de cianuri.

Băimărenii din echipa SC Larechim au descoperit un activator, o substanţă care într-un mediu alcalin permite o reacţie cu cheltuială rezonabilă de energie. Cercetătorii de aici au brevetat şi o invenţie pentru extragerea arsenului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.03.2003). În laboratoarele şi atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalaţie pilot pentru recuperarea aurului şi argintului din piritele de la Şuior. Odată instalaţia pusă la punct şi după un şir lung de experimente (24 de şarje de cîte 200 kg de pirite), ei au ajuns să poată asigura un proces constant de recuperare, care poate fi sintetizat în cîteva propoziţii. Continue reading

Un român din Canada aduce probe noi în dosarul Roșia Montană


“The Guardian”:
http://www.theguardian.com/world/2013/apr/16/fbi-arrest-bribery-10bn-mountain

GUEST POST (e-mail):

Din “Curentul”: “Arhitectul exploatării de la Roșia Montană, Beny Steinmetz, sub
anchetă internațională”
“Dacă Beny Steinmetz, în mod direct sau prin interpuși, pentru a
ajunge la zăcămintele de aur, a mituit în alte state ale lumii înalți
funcționari publici și demnitari, de ce România ar fi făcut excepție?”

Citiţi articolul de mai sus din “Curentul” şi transmiteţi
aceste câteva rânduri mai departe către cei care protestează
împotriva proiectului Roşia Montană.

În esenţă, este vorba de “omul de afaceri” israelian Beny Steinmetz,
acelaşi care este în spatele proiectului de la Roşia Montană, via
Gabriel Resources/Gold Corporation. Acesta a cumpărat de la guvernul
corupt din Guineea cu 156 de milioane de dolari (dând
şpagă unor guvernanţi) un mare zăcământ de fier de la Simandou,
apoi a revândut jumătate din acelaşi zăcământ aceluiaşi guvern
corupt pentru 2,5 miliarde de lire sterline! (1 liră sterlină = 1,5
dolari americani); adică de (2.500.000.000×1,5)/156.000.000 = 24
de ori mai mult, dar doar pentru jumătate din ceea ce cumpărase (de
la “guvernanţi”)! Continue reading

Roşia Montană – Cyanide Open Pit in the Carpathian Garden


GUEST POST (prin e-mail):

Guvernanţii trecuţi şi actuali au făcut înţelegeri cu firma canadiană Gold Corporation că vor licenţia extragerea de aur şi argint din zona Roşia Montană folosindu-se tehnologia cu cianuri. Se estimează că se vor extrage 300 tone de aur şi 1600 tone de argint. Metoda este puternic contestata de opinia publica. Totuşi, Guvernul Ponta a trimis Parlamentului un proiect de lege privind acordarea licenţei pentru aceste exploatări. În urma protestelor puternice de la Bucuresti şi din alte oraşe, s-ar dori abandonarea legii.
Din păcate, guvernanţii nu ne spun clar:
- nici consecinţele dezastruoase asupra mediului şi a sănătăţii oamenilor, în caz că se permite exploatarea;
- nici despăgubirile enorme pe care România ar trebui să le plătească firmei canadiene în caz că se va anula exploatarea, despăgubiri estimate între 2 şi 4 miliarde de dolari, ceea ce ar împovăra România pe mulţi ani.

Rosia Montana Cyanide open-pit in the heart of Carpathian garden (eseu)

Roşia Montană – peisaj cultural de valoare universală:

Roşia Montană – revista presei


RMGC, O COMPANIE CARE TREBUIA DIZOLVATĂ DIN 2009

http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societatea-comerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie-2009-152817/

PROTESTE: 10.000 ÎN CLUJ, 20.000 ÎN BUCUREŞTI- ROMÂNI, LUĂM ATITUDINE! AVEM UN CUVÂNT DE SPUS! S-A SCANDAT: UNIŢI SALVĂM ROŞIA MONTANĂ! NU CORPORAŢIA FACE LEGISLAŢIA! S-A DAT ŞPAGĂ BAROSANĂ PENTRU ROŞIA MONTANĂ! REFUZ, REZIST, NU VREAU GAZE DE ŞIST!

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cluj-peste-10-000-de-oameni-video-bucuresti-20-000-ponta-poti-pleca-asta-nu-e-tara-ta-97897.html

MINCIUNI LEGATE DE DESPĂGUBIRILE PENTRU RMGB. TOT ÎN SPATELE NOSTRU AR FI CĂZUT ÎNTREŢINEREA LACURILOR CU CIANURI…13.000 TONE

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/marea-minciuna-cu-despagubirile-pentru-rosia-montana-si-procedura-de-urgenta-cum-a-reactionat-bursa-protestele-continua-97952.html

DEZASTRUL SCHIMBĂRII LEGII MINELOR

http://www.gandul.info/stiri/bombele-din-legea-pregatita-pentru-rosia-montana-ce-a-facut-ponta-cu-referatul-negativ-al-ministerului-justitiei-11295561

MINISTERUL JUSTIŢIEI LE DĂ DREPTATE PROTESTATARILOR: LEGEA DISTRUGERII ROŞIEI MONTANE E NECONSTIŢUTIONALĂ

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ministerul-justitiei-le-da-dreptate-protestatarilor-legea-distrugerii-rosia-montana-este-neconstitutionala-vezi-documentul-oficicial-vocea-strazii-mai-tare-decat-vocea-lui-ponta-gabriel-s-a-pra-97495.html

NU DOAR AURUL, CI METALELE RARE MAI PREŢIOASE DE LA ROŞIA MONTANĂ SUNT DORITE DE RMGC

http://www.money.ro/metalele-rare-de-la-rosia-montana–mai-valoroase-decat-aurul_1253624.html

PROTESTELE CONTINUĂ ÎN FIECARE ZI LA ORA 19!

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/alburnus-maior-protestele-continua-pana-la-respingerea-legii-97928.html

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.