Ce este criza? Părinţii ei ştie?


Folclor de e-mail:

Prezentarea în „româneşte” a mecanismului crizei financiar-economice

Unii întâmpină dificultăţi în a înţelege mecanismul crizei. Pentru cei mai mulţi, acesta le apare ca ceva extrem de complicat şi cu origini obscure. În fond, este mai simplu decât ne-am putea închipui. Cineva a avut inspiraţia de a sintetiza aceasta stare într-un scenariu compus din zece etape.  Iată-l:

1. Ion are o crâşmă. Pentru a-şi spori vânzările, el decide să le ofere clienţilor (majoritatea beţivani neisprăviţi) băutura pe datorie. Îşi notează cu grijă datoria fiecărui client, ţinând astfel un bilanţ al creditelor acordate. Pe măsură ce se răspândeşte vorba că Ion te serveşte acum în schimbul promisiunii de a plăti în viitor,numărul clienţilor creşte, iar vânzările de băutură aşijderea. Pe fază, Ion profită de ocazie şi scumpeşte ţuica şi berea.

2. Un consilier bancar abil îşi dă seama că afacerea lui Ion este de viitor şi îi acordă acestuia un credit pentru dezvoltarea cârciumii.  Creditul este garantat cu creanţele acumulate de Ion – promisiunile de  plată ale beţivanilor care îi trec pragul.

3. Superiorii consilierului bancar – băieţi deştepţi, cu îndelungată  experienţă în mobilizarea resurselor financiare – refinanţează creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligaţiuni, garantate, desigur, cu datoriile alcoolicilor: BEAU-BOND, BEAT-BOND si VOMIT-BOND.

4. Aceste titluri financiare sunt cumpărate şi tranzacţionate apoi pe  piaţa internaţională. Mulţi investitori nu înţeleg ce înseamnă aceste obligaţiuni şi cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creşte, alimentată de creşterea continuă a cotaţiilor.

5. Într-o bună zi, cu toate că preţurile continuă să urce, managerul de risc al unei bănci (concediat ulterior, fiindu-i reproşată atitudinea pesimistă) decide că este timpul să ceara plată datoriilor acumulate de beţivii care frecventează crâşma lui Ion.

6. Datornicii nu au cum să plătească. Ion nu îşi poate rambursa  creditul contractat de la bancă şi intră în faliment.

7. Obligaţiunile BEAU-BOND şi  BEAT-BOND îşi pierd 95% din valoare.  VOMIT-BOND stă ceva mai bine, valoarea ei stabilizându-se după o  prăbuşire de 80%.

8. Furnizorii cârciumii lui Ion întâmpină serioase dificultăţi financiare, după ce clientul lor a închis porţile şi după ce obligaţiunile în care investiseră masiv şi-au pierdut valoarea. Furnizorul de ţuică este preluat de o firmă concurenţă, iar fabrica de bere intră în faliment.

9. Banca este salvată de la faliment de către Guvern, în urma unor consultări dramatice între partidele politice.

10. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obţinute prin impozitele plătite de către persoanele care nu consumă alcool.

Anunțuri

2 responses to this post.

  1. Deci, prin urmare asa deci, noi facem comert cu greci? Pana la urma, ca vrem, ca nu vrem tot noi platim prostia si incompetenta crasa a „carmaciului” si „pinguinului” pupinbasist.

    Răspunde

    • Posted by adriangagiu on 21 Mai 2010 at 7:12 am

      N-ai inteles sau n-ai fost atent, e vorba de mecanismul crizei mondiale. Nu e vorba de Basesti, Boci, Iliesti, Voiculesti si alti Antonesti de teapa lor. Astia reprezinta gasti ce fac parte din acelasi sistem corupt si transmit si aplica dupa cum ii taie capul niste ordine.

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: