Avatar pe Pământ


Ce este „Avatar”: o nouă superproducţie plină de clişee mascate de efecte speciale? Pocahontas în spaţiu, cum zice regizorul James Cameron? Da, dacă-l vedem de pe partea asta a ecranului. De pe partea cealaltă, e o parabolă SF despre trecutul şi viitorul omenirii, dar rolurile sunt inversate. Ştiţi povestea: oamenii invadează planeta Pandora pentru un minereu, intrând în conflict cu albaştrii Na’vi, ce trăiesc în armonie şi interconectaţi prin conştiinţă cu natura şi unii cu alţii. Unii oameni îşi creează corpuri de Na’vi („avatari”) pentru a se infiltra cu scopuri manipulatorii, un infiltrat se îndrăgosteşte de o Na’vi, trece de partea lor, bătălie etc.
Unii foarte serioşi şi obsedaţi de latura întunecată a vieţii zic că e un film manipulator ce degradează civilizaţia, plus că se poate exploata potenţialul cuvintelor Avatar (încarnare divină) şi Pandora (ispititoarea cu cutia plină de daruri). Dar e invers: cu intenţie sau fără (ca alte filme cu cheie, gen „Avocatul diavolului” şi „Matrix”), „Avatar” ne arată cum am fost, cum am ajuns şi cum putem redeveni.
Omul nu e egoist, lacom şi distrugător. Doar nebunul îşi taie craca de sub picioare, distrugându-şi mediul de viaţă şi membrii propriei specii. În trecutul foarte îndepărtat, cum indică descoperirile şi legendele, omul trăia în armonie cu natura, respecta orice formă de existenţă şi lua doar cât avea nevoie. Empatia dintre oameni era evidentă, mai ales că trăiau în grupuri mici. Apoi s-a dezvoltat o mentalitate a individualismului, proprietăţii, lăcomiei, ierarhiei şi luptei pentru putere asupra semenilor, contrară legilor naturii şi omeniei.
E un dezechilibru al creierului: emisfera dreaptă controlează funcţii legate de intuiţie, empatie, compasiune, „dincolo” şi unificare, iar cea stângă, pe cele logice, individualiste, materialiste şi legate strict de separare şi simţuri. Educaţia, economia, armata, informarea şi conducerea populaţiei sunt dominate de viziunea robotică şi egoistă a emisferei stângi. Cine nu e în şablon e considerat nebun, mistic, excentric, nerealist. Lumea are atâtea nedreptăţi fiindcă e condusă de oameni inteligenţi, logici, pragmatici, dar fără inimă, ce cred că li se cuvine totul şi că alţii nu contează. Ei trăiesc pentru bani şi putere, calcă şi pe cadavre, ştiind preţul la orice şi valoarea la nimic, vorba lui Oscar Wilde.
Noi nu suntem aşa. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face – aşa am rămas oameni. Fără compasiune şi respect, orice se poate întâmpla. Adevărata inteligenţă, cea emoţională şi intuitivă a emisferei drepte, neglijată atâta timp, e calea de salvare. „Omul e ceva ce trebuie depăşit”, zicea Nietzsche. Dar nu prin Supraomul lui megaloman, ci evoluând prin lărgirea „porţilor percepţiei” (The Doors), prin reintegrarea atitudinii unificatoare. Totul are valoare în Univers. Iar această evoluţie depinde de fiecare în parte: când nu vom mai întreţine minciuna, vom redeveni propriul nostru suflet infinit, iar proporţia de bine din lume va fi mai evidentă. De unde răsar abilităţile fenomenale şi geniul celor la care cenzura emisferei stângi a fost abolită prin accidente, dacă ele nu erau în ei ca potenţial? Nu trebuie să ne dăm în cap ca să ne trezim genialitatea, ci doar să redevenim Oameni.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: