Opti şi Pesi


Au fost odată ca niciodată (şi mai sunt şi acum) doi fraţi gemeni, Opti şi Pesi. Îi ştiţi, sunt celebri încă din copilărie, de la faza cu cadourile de Crăciun. Tatăl lor a întârziat cu cumpărăturile şi n-a mai apucat să ia decât un trenuleţ pentru Pesi, cu călători, naşi cu „caşchetă”, şine, tuneluri, macazuri, semnale, pomi etc. A doua zi dimineaţa, la brad, Pesi a mormăit cu sictirul care-l caracteriza deja: „Băi, să-mi bag, încă un trenuleţ… Da’ ţie ce ţi-a adus Moş Crăciun, Opti?” La care frate-său a răspuns entuziast: „Bă, mi-a luat tata un cal alb extraordinar, un pur-sânge arab cu rotiţe cauciucate şi şa din piele de crocodil, da’ nu ştiu încă unde l-a ascuns!”
Cei doi fraţi şi-au văzut de vieţile lor, iar cu ocazia Anului Nou 2010, Opti l-a sunat pe Pesi ca să-l felicite: „La mulţi ani şi An Nou fericit, băi Pesi!” „Mda, la mulţi ani şi ţie,” a îngânat Pesi, cu acelaşi elan ca în copilărie. Opti s-a mirat totuşi: „Ce eşti aşa adormit, nu ţi-ai revenit încă din petrecere, nebunule?” „Da’ de unde, ce să sărbătoresc, că a mai trecut un an?” „De ce nu? Că am scăpat cu bine de el şi acum e un nou început, cu noi posibilităţi!” „Aiurea, ce posibilităţi, cu criza asta?” „Ce criză, ai înnebunit, tu ştii ce-i aia criză? N-ai casă, n-ai ce mânca, n-ai servici?” „Ba da… Da’ nu vezi cum se scumpesc toate?”
Mirarea lui Opti începea să crească gradat (nu mai vorbise de mult cu frate-său şi-i cam uitase stilul): „Auzi, ce nu-ţi convine ţie, concret, ce nu-ţi ajunge, ce-ţi tot trebuie?” „Bani, normal. Mai bine mi-ai ura la mulţi bani.” „La ce-ţi trebuiesc mai mulţi bani? A, intri în afaceri, iei taurul de coarne, devii independent, bravo!” „A, nu, nu m-am gândit… Da’ nu vezi ce prost îs împărţite averile în lume? 6 % din populaţia lumii deţine 60 % din toată averea lumii! Şi toţi ăia sunt americani!”
„Şi ce-i cu asta? Problema lor! Bă, Pesi, fii atent aici: tu o duci mai bine decât majoritatea locuitorilor planetei. Numai că nu ştii asta, că eşti prost.” „Cine, eu?” „Da. Ştii să citeşti?” „Normal.” „Stai mai bine ca trei sferturi din oameni. Ai ce mânca, ai încălţări, pat şi acoperiş?” „Vai şi-amar, cu criza asta…” „Taci, bă, televizorule, că ai frigiderul plin de cârnaţi şi bere. Deci o duci mai bine ca jumătate din oameni. Ai calculator?” „Jaful ăla, cu numai 1 GB de memorie?” „Ăla. Cu ăla o duci mai bine ca 99 % din oameni. Ai făcut facultate?” „Şi la ce mi-a folosit?” „Stai mai bine ca 99 % din oameni. Eşti sănătos?” „Vai şi-amar, cine mai e sănătos în ziua de azi?” „Da’ ce ai?” „Mătreaţa asta nu-mi dă pace, cred că e grav, o să-mi fac nişte analize…”
„Termină cu tâmpeniile, stai mai bine decât un milion de oameni care n-or să mai apuce săptămâna următoare. Sau decât 500 de milioane de victime ale războaielor, puşcăriilor, torturii şi foametei. Ai fost la biserică de Crăciun?” „Am fost, da’ ce înghesuială penibilă…” „Eşti fericit, nu te-a închis sau omorât nimeni pentru asta, cum riscă jumătate din oamenii de pe Pământ dacă se duc la biserică, moschee sau templu. Ai ceva în portofel, ai un cont la bancă?” „Ăla de salariu, vai şi-amar!” „Stai mai bine ca 92 % din oameni. Bă, boule, binele din jur începe cu tine! Cu solidaritate, înţelegere, răbdare şi educaţie. Nu de la alţii.”
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: