Chestiuni de fond


„Bună ziua, copii!” „Bună ziua, doamna dirigintă.” „Câte cinci lei, că v-am dat bună ziua, hai, scoateţi. Staţi jos – încă cinci lei, taxă de aşezare. Să strigăm catalogul. Abramburicăi!” „Prezent.” „Doi lei ca să vorbeşti cu mine! Aşa. Ai plătit taxa de prezenţă?” „Da. Uitaţi chitanţa.” „Da’ trei lei, taxa de chitanţă? Bun! Văd că ai nişte absenţe. Plăteşti acum sau cumulăm cu taxa de teză?” „Acuma, ca să nu se adune dobânda.” „Zece lei!” „Păi am numa’ şapte absenţe.” „Comentezi? Cinşpe lei! Aşa. Badogoş!” „Prezent. Poftiţi doi lei, taxă de adresare, şi un avans de cinci lei.” „Pentru ce?” „Vreau să vă înjur în gând.”
„Bun. Curiculean!” „Prezent. Şi doi lei.” „Patru, că mi-ai vorbit de două ori!” „Dar nu mai am bani de autobuz.” „Autobuzul nu e obligatoriu. Delapidariu! Unde-i Delapidariu?” „E absent.” „Cine-a vorbit neîntrebat? Zvonea, tu ai fost? Zece lei!” „N-am fost eu, doamna!” „Comentezi? Cinşpe lei! Aşa! Deci Delapidariu lipseşte. Cinşpe lei! Hai, bagă!” „Păi nu-i aici, doamna!” „Comentezi? Douăşcinci de lei! Repede! Aşa. Emailean, la tablă! Ţi-ai făcut tema? Nu? Cinşpe lei!” „Ba mi-am făcut-o.” „Comentezi? Cinşpe lei! Hai, scoate! Pune şi mărunţii ăia. Să trecem la lecţia de azi: fondul clasei. Aţi plătit fondul clasei?” „Da!”
„Care n-a plătit fondul clasei?” „Doamna, doamna, Guba n-a plătit!” „Da? Mersi, Frecangescu, premiantă ca întotdeauna. Guba! De ce n-ai plătit fondul clasei?” „Păi, am plătit fondul şcolii, credeam că e totuna.” „Ce? Cum să fie totuna? Scoate cinşpe lei imediat, că nu ştiu ce-ţi fac!” „N-am, că s-a strâns azi dimineaţă şi fondul curţii, ca să putem intra în şcoală. Nu se pot vira banii din fondul curţii în fondul clasei, pe datorie, până-i vine pensia lu’ bunica?” „Ce, să fac deturnare de fonduri? Nu se poate! Plăteşte!” „Doamna, de unde să tot plătesc atâta? Şi pentru ce?” „Cum pentru ce? Ca să vă renovăm şcoala, să vă creem cele mai bune condiţii! Hai, lasă vorba, cinşpe lei!”
„Doamna!” „Ce vrei, Higheghe? De ce mă întrerupi?” „Mă lăsaţi până afară?” „De ce?” „Păi… mă scapă!” „Ai plătit fondul budei?” „Da!” „Să văd. Unde-i chitanţa?” „La Frecangescu. Mă lăsaţi?” „Ai răbdare! Asta nu-i, asta nu-i…” „Doamna!” „Ai răbdare! Aha, uite-o.” „Pot să ies?” „Ai plătit fondul canalizării şi fondul chiuvetei?” „Da! Vă rog, mă scapă tare!” „Unde-s chitanţele? Nu mă duci tu pe mine!” „La Frecangescu!” „Să vedem. Asta nu-i, asta nu-i… A, uite-o. Liber!” „Mi-a trecut!”
„Guba, plăteşti sau întoarcem foaia?” „Nu mai am nici un ban.” „Nu mă interesează! Ne consumi tuturor timpul preţios care e alocat procesului instructiv-educativ! Ieşi afară! Stai: ai plătit fondul coridorului?” „Ce? Nu.” „Atunci ieşi pe fereastră. Te duci acasă şi faci ce ştii, vinzi televizorul, treaba ta!” „Ce? Nu se poate aşa ceva! Vă reclam!” „Zău? Unde?” „La domnu’ director!” „I-auzi! Chiar te rog!” Intră directorul în inspecţie: „Ce-i cu gălăgia asta? Cât aţi strâns azi?” Diriginta: „Săru’ mâna, naşule, uite aici, e ceva! Numai ăsta nu vrea să plătească fondul clasei.” Guba: „Nu mai am bani de toate aberaţiile! Pentru ce-s toate taxele astea?” Directorul: „Cum pentru ce? Tu intri în familia noastră, iar noi avem grijă de tine. Dacă nu vrei, acasă! Fondul clasei nu e obligatoriu.”
Anunțuri

2 responses to this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: