Priveşte înapoi fără mânie


Nicolae_Paulescu_-_Foto03

Dacă e vară şi frumos, ce poate fi mai răcoritor şi mai distractiv decât un subiect de istoria ştiinţei? Se împlinesc la 27 iulie 88 de ani de la izolarea insulinei, descoperire atribuită echipei canadianului Frederick Banting şi onorată cu Premiul Nobel. Românul (mămăligarul, hoţul, neeuropeanul, ţiganul) Paulescu făcuse acelaşi lucru cu opt luni înaintea canadienilor, dar, vorba bancului, la ce i-a folosit?
Nicolae Paulescu (1869–1931) era şeful catedrei de fiziologie de la Facultatea de Medicină din Bucureşti, un tip cu studii şi doctorat la Paris, dar care se întorsese să lucreze în România fiindcă încă nu se inventase căpşunăritul. În 1916, el a obţinut un extract apos de pancreas cu care a vindecat diabetul unui câine de laborator. După ce a trecut deranjul produs de Primul Război Mondial, şi-a continuat cercetările, a izolat „pancreina” (numită azi insulină) şi a publicat patru articole ştiinţifice despre ea la Liege şi Paris (între aprilie şi august 1921), patentându-şi descoperirea în ţară.

După opt luni, Fr. Banting şi J. J. R. Macleod de la Universitatea din Toronto au publicat rezultatele cercetărilor lor asupra normalizării glicemiei la câini prin injectarea de extract de pancreas. Ei chiar îl citează pe Paulescu, atribuindu-i însă concluzii contrare celor scrise de el, cum că extractul de pancreas n-a redus glicemia câinelui diabetic. Banting şi-a exprimat ulterior regretul, scuzându-se că a tradus greşit din franceză rezultatele lui Paulescu, dar Premiul Nobel a rămas tot în posesia lui şi a lui Macleod.
În anii 1970, Ian Murray, profesor la Anderson College of Medicine din Glasgow şi diabetolog reputat pe plan mondial, a încercat să repare nedreptatea făcută primului descoperitor al insulinei. El a scris că Arne Tiselius, marele biochimist şi preşedintele Fundaţiei Nobel, i-a spus că „Paulescu era în egală măsură îndreptăţit la Premiul Nobel din 1923.” Deşi ideile ştiinţifice plutesc în aer şi sunt urmărite de cercetători independenţi unul de altul, rigoarea ştiinţifică obligă la recunoaşterea priorităţii la publicare, sau măcar a identităţii rezultatelor.

Şi pamfletele antisemite ale lui Paulescu or fi jucat un rol în marginalizarea sa, dacă acum şase ani inaugurarea bustului său la spitalul de stat Hotel-Dieu din Paris a fost anulată după protestele unor organizaţii evreieşti. „Dacă în 1923 Comitetul Nobel a luat în considerare în întregime personalitatea potenţialului laureat, şi Hotel-Dieu trebuie să facă la fel, concluzionând că neomenia brutală a lui Paulescu îi anulează orice merit ştiinţific”, le scria Centrul Simon Wiesenthal ministrului francez al sănătăţii şi ambasadorului român la Paris. Deci activiştii pentru drepturile evreilor sunt mai în măsură să aprecieze meritele ştiinţifice decât specialiştii.
Dar sunt şi oameni cu capul pe umeri, de pildă acad. Nicolae Cajal, personalitate deosebită (pe care l-am şi cunoscut), preşedinte pe atunci al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a separat public meritele lui Paulescu de prim descoperitor al insulinei de ideile lui particulare, „pentru care e sau nu vinovat”. Altfel ar trebui să interzicem şi Noul Testament, Islamul, palestinienii, maşinile lui Ford şi muzica lui Wagner.

Anunțuri

2 responses to this post.

  1. Masinile lui Ford? De ce? Si ala era „antisemit”? Oricum si termenul antisemit e putin mai larg, de fapt ar insemna sa fii si impotriva arabilor ca si aia sunt semiti, din cate am studiat eu la facultate.

    Răspunde

  2. @Wizard: Da, si Henry Ford era antisemit, sau mai corect spus antisionist. Oricum, e absurd sa blamezi o intreaga comunitate, de orice fel ar fi ea. Pt. ca fiecare om e responsabil individual pt. faptele sale. In realitate nu exista vinovatie colectiva.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: