Ghid de conversaţie muzicală (cuvinte cheie)


(Familia, 2003)

Cel puţin de pe vremea lui Flaubert, ideile primite de-a gata oferă o bază confortabilă pentru conversaţiile amabile ale snobilor. Numai că, din motive ce ar merita investigate mai pe larg, poate că pe marginea nici unei alte arte nu e mai răspândit şi înrădăcinat acest mucegai de locuri comune, exagerări şi generalizări, decât pe seama muzicii. Toate duse de multe ori chiar până dincolo de limitele plauzibilului şi realului şi, mai uimitor, pătrunzând şi în discursul unor oameni de meserie.
Aşa că, în aşteptarea viitoarei stagiuni simfonice orădene, iată o culegere de cuvinte cheie pentru micile conversaţii de foaier, suficiente pentru a se putea compune o mină de cunoscător sensibil şi definitiv edificat. Ele prezintă şi avantajul că se axează mai mult pe elemente extramuzicale, neprezentând vreun risc de rigoare atât de puţin amabilă. Cu timpul, unii “melomani” avansaţi vor dobândi virtuozitatea de a jongla cu aceste idei semipreparate, combinându-le în discursuri din ce în ce mai interesante. A se consulta şi prezentările de concerte şi programele de sală de pretutindeni, cu grijă şi la impresia artistică a interpretării (de ex., numele compozitorilor va fi pronunţat cât mai transcendent, cu tonul cu care am spune “am închis butelia când am plecat sau nu?”). Deocamdată ne vom limita la un mic dicţionar de compozitori, cu un minim de titluri de lucrări pentru citare, urmând ca la o eventuală ocazie viitoare să mai urcăm o treaptă, în domeniul termenilor tehnici.

C. P. E. BACH. German. Inventatorul clasicismului. Fiul lui J. S. Bach.
J. S. BACH. German. Baroc (mai bine preclasic). Marele cantor, al cincilea evanghelist, poetul orgii. Matematică, muzică pentru intelect. Aria pe coarda Sol, “Clavecinul bine temperat”, “Matthäuspassion” (a se cita în germană).
BARTÓK. Ungur. Disonant, folclorist, brutal, deci modern. Muzică pentru coarde, percuţie şi celestă.
BEETHOVEN. German. Titanul de la Bonn. Compozitorul surd (a se dezvolta patetic). Primul romantic, neînţeles, revoluţionar, erou, revoltat împotriva regulilor şi societăţii, “nemuritoarea iubită”. Eroica, A Cincea, Pastorala, Oda bucuriei, Sonata Lunii, Imperialul.
BERG. Austriac. Serialistul uman, elev al lui Schönberg. Concertul pentru vioară.
BERLIOZ. Francez. Romantism, opiu, orchestraţie. A inventat muzica programatică. Memorii, cronici muzicale. Simfonia fantastică – manifestul romantismului.
BERNSTEIN. Evreu american. Concerte-lecţii la TV. Un mare dirijor. “West Side Story”.
BIZET. Francez. Spirit latin, salvatorul de Wagner. “Carmen” (Habanera etc.).
BORODIN. Rus. Dansurile polovţiene.
BOULEZ (pentru pretenţioşi). Francez. Avangarda postbelică. Dirijor.
BRAHMS. German. Romantic, nostalgic, melodios, cam greoi. Filmul “Vă place Brahms?” (ocazie de plăcute digresiuni cinematografice). 4 simfonii, concerte.
BRITTEN. Singurul compozitor englez – dar e modern.
BRUCKNER. Austriac. Romantic (ce e din sec. XIX, deci nu e baroc, clasic sau modern, e romantic). Gigantic, cam plictisitor. 9 simfonii.
CAGE (pentru preţioşi). American. Cam circar.
CEAIKOVSKI. Rus. Romantic, mare melodist. Sufletul rus. Balete (“Lacul lebedelor”, “Spărgătorul de nuci” etc.), concerte, eventual simfonii (nr. 4-6).
CHERUBINI (pentru interesanţi). Italian. Clasic întârziat, greoi, admirat de Beethoven (ciudăţeniile geniilor).
CHOPIN. Polonez. Poetul pianului. Exilat (portiţă pentru digresiuni), revoluţionar. Virtuoz, tuberculos, romantic, mort de tânăr. Nocturne, Balade, Poloneze.
CORELLI. Italian. Baroc (preclasic). Violonist. A inventat concerto grosso.
COUPERIN. Francez. Baroc/preclasic. Muzică pentru clavecin, ornamente.
DEBUSSY. Francez. Impresionist, delicat. “Marea”, “Faunul” (prescurtare de cunoscător). Cronici muzicale.
DONIZETTI. Italian. Belcanto, operă, melodios, arii, cei trei tenori etc.
DVOŘÁK. Un Brahms ceh. “Simfonia din Lumea Nouă”.
ELGAR. Englez. Romantic (vezi Bruckner). Variaţiunile “Enigma”.
ENESCU. Român, “fugit” în Franţa (digresiuni cu Eliade, Cioran etc.). Rapsodiile. Folclorul nostru, spaţiul mioritic, dorul etc.
FAURÉ (pentru misterioşi). Francez rafinat. Romantic (vezi Elgar). Lieduri.
FRANCK. Belgian. Romantic. Simfonia în re.
GERSHWIN. American. Jazz. “Rapsodia Albastră” (nu Rhapsody in Blue).
GESUALDO. Italian. Romanticul Renaşterii. Disonanţe expresive şi progresiste, cu trimiteri până la Wagner. Madrigaluri (digresiuni cu corul Madrigal).
GLINKA. Primul compozitor rus. Ţăranii (mujicii) etc. (“Ruslan şi Ludmila”).
GLUCK. Austriac. Preclasic. Reformatorul operei (e suficient atât).
GOUNOD. Francez. “Faust” de Gounod. (Notă pentru cei ce nu citesc acest text: Un american întreabă în faţa statuii lui Goethe: “Cine-i tipul?” “Autorul lui Faust”. “A, noi pronunţăm Gounod”).
HÄNDEL. German. Baroc (preclasicism) festiv. Mai superficial ca Bach. “Muzica apelor” (programatism), Aleluia, Largo de Händel.
HAYDN. Austriac. Clasic, umorist, descriptiv, fără probleme. 104 simfonii (vă daţi seama?)
HINDEMITH (pentru moderni). German. Neoclasic.
HOLST. Englez. “Planetele”.
IVES (pentru epatare). American. Revoluţionar muzical de week-end.
LISZT. Ungur. Virtuozul pianului. Inventatorul poemului simfonic. Poeme simfonice (“Preludiile”).
MAHLER. Evreu austriac creştinat (digresiuni). Vezi Bruckner, plus: fără formă, sarcastic. Lieduri. Mare dirijor.
MASCAGNI. Vezi Donizetti, plus: verist. “Cavaleria rusticană” (sic).
MASSENET. Francez. Vezi Donizetti, plus: eleganţa franceză.
MENDELSSOHN. German. Romantic, elegant. “Visul unei nopţi de vară”, Simfonia Italiană, concerte.
MESSIAEN (pentru efect zdrobitor). Francez, postbelic. Moduri inspirate din cântul păsărilor.
MEYERBEER (pentru interesanţi). Evreu german, rivalul lui Wagner. Vezi Donizetti, plus: Grand Opéra.
MONTEVERDI. Italian. Inventatorul operei (elogii pentru realism, faţă de polifonia greoaie şi abstractă). Madrigaluri.
MOZART. Austriac. Clasic. Divinul Mozart, copil-minune, genial de la 4 ani, elegant, delicat. “Amadeus” (digresiuni teatrale şi cinematografice). Exploatat, şi-a scris propriul Recviem, a murit tânăr, otrăvit de Salieri. Mica Serenadă, “Nunta lui Figaro”, concerte, simfonii.
MUSORGSKI. Rus. “Tablouri dintr-o expoziţie” de Musorgski-Ravel.
OFFENBACH. Evreu francez. Operetă, “Moulin Rouge” (digresiuni: can-can, Toulouse-Lautrec, Nicole Kidman).
ORFF. German. “Carmina burana”, capodoperă modernă.
PAGANINI. Italian. Virtuozul damnat al viorii, legende demonice. “Capriciile”.
PALESTRINA. Italian. Renaştere. Adevărata muzică catolică.
PROKOFIEV. Rus. Cam sovietic, neoclasic. Ironist. “Petrică şi lupul”, Simfonia Clasică.
PUCCINI. Italian. Vezi Mascagni, plus: cel mai mare. “Madam Butterfly”, “Boema”.
PURCELL (pentru interesanţi). Singurul compozitor englez. Baroc (preclasic).
RAHMANINOV. Rus fugit (digresiuni). Romantic întârziat, mare pianist. Rapsodia pe o temă de Paganini.
RAVEL. Francez. Impresionist. “Bolero” – sex, balet, orchestraţie. “Tablouri dintr-o expoziţie”.
ROSSINI. Italian. Vezi Donizetti, plus: opera bufă. “Bărbierul din Sevilla”.
SAINT-SAËNS. Francez. Romantic. “Carnavalul animalelor”.
SATIE (pentru preţioşi). Francez. Vezi Cage.
D. SCARLATTI. Italian. Baroc (preclasic). Inventatorul sonatei pentru pian.
SCHÖNBERG. Evreu austriac (digresiuni cu Hitler). Începutul muzicii moderne. Inventatorul serialismului (dodecafoniei).
SCHUBERT. Austriac. Romantic, vienez, lungimi divine, mort de tânăr. 600 de lieduri geniale, “Neterminata”.
SCHUMANN. German. Romantic, poetic (pentru cunoscători: slab orchestrator). A murit nebun. Muzică de pian, lieduri. Cronici muzicale.
ŞOSTAKOVICI. Rus. Când sovietic, când dizident. Sarcastic. Simfonia Leningradului.
SIBELIUS. Finlandez. Din sec. XX, dar romantic etc. Concertul de vioară, Vals trist.
SMETANA. Ceh. Şcolile naţionale. “Vltava”.
STOCKHAUSEN (pentru a avea ultima replică). German. Avangarda postbelică.
R. STRAUSS. German. Nu e rudă cu familia Strauss (digresiuni cu valsuri). Poeme simfonice (“Till Eulenspiegel”).
STRAVINSKY. Rus fugit (digresiuni). Modern. Ritmuri complicate, brutal. Compozitor cameleon. “Sărbătoarea primăverii”.
TELEMANN (pentru cunoscători). German. Baroc (preclasic). Rivalul fericit al lui Bach.
VARÈSE (efect zdrobitor). Francez americanizat. Modern. Ăla cu percuţiile.
VERDI. Italian. Vezi Donizetti, plus: geniu, rivalul lui Wagner. “Nabucco” (corul robilor), “Rigoletto”, “Traviata”, “Aida” etc.
VIVALDI. Italian. Baroc (preclasic), liniştitor. Suita de concerte “Anotimpurile”.
WAGNER. German. Romantic. A inventat drama muzicală şi leitmotivul. Greoi, dificil, antisemit (eventual proto-fascist – digresiuni). Om fără caracter. Teoretician. Schopenhauer, Nietzsche şi supraomul. Sex. “Tristan şi Isolda”, Tetralogia.
WEBER. German. Romantic. “Freischütz”, prima operă germană.
WEBERN. Austriac. Serialistul dur, elev al lui Schönberg. Lucrări foarte scurte (mai bine!).

Anunțuri

One response to this post.

  1. […] Ghid de conversaţie muzicală (cuvinte cheie) May 2009 3 […]

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: