Revoluţia neblătuită


Ce şanse are o revoluţie cu adevărat populară? Dacă basarabenii ar avea un Iliescu emanat de centre de putere interesate într-o schimbare de regim, ehei! Aşa, singurul stat european condus pe faţă de comunişti e terorizat cu sute de arestări arbitrare, bătăi uneori mortale, violuri, ameninţări guvernamentale cu deschiderea focului asupra populaţiei, drumuri blocate şi dezinformare. Iar Occidentul tace, fiindcă gazul rusesc n-are miros, aşa că un stat de la graniţa UE, rezultat al pactului Hitler-Stalin din 1939, e din nou abandonat influenţei Moscovei, care susţine pe faţă regimul de la Chişinău ca să-şi menţină influenţa în zonă.

Renumărarea voturilor în Republica Moldova va fi o frecţie la un picior de lemn, fiindcă alegerile au fost câştigate din nou de comunişti nu numai prin scamatoriile cu actele de identitate pentru voturi multiple şi la centralizarea rezultatelor, ci şi prin intimidarea presei independente şi cenzură. Iar statisticile oficiale arată că în ultimii doi ani a crescut numărul alegătorilor cu 10 %, deşi natalitatea e în cădere liberă. Oricum, alegerile au fost dubioase din start fiindcă în Transnistria ocupată de mercenari ruşi votul a fost interzis. Dar la reuniunea NATO nu s-a mai suflat o vorbă despre regimul separatist ilegal de la Tiraspol, ci s-a decis reluarea Consiliului NATO-Rusia, suspendat după războiul din Georgia.
Întrebarea e cât îşi doreşte generalul de miliţie sovietică Voronin să mai rămână la putere după ce i-a expirat mandatul prezidenţial, perorând ca orice dictator despre „fasciştii” din afară care au vrut să dea o lovitură de stat (ştim, tovarăşi, duşmanul extern măreşte coeziunea maselor în jurul conducătorului iubit). Mai nou se aude însă că provocatorii la violenţele şi la arborările de drapele româneşti pe Parlament din cadrul manifestaţiilor de săptămâna trecută erau chiar oameni ai regimului, miliţieni sau mercenari ruşi transnistreni. Voronin acuză însă România şi îi impune unilateral vize, iar UE doar îl roagă anemic să-şi normalizeze relaţiile cu vecinul de la vest. În Basarabia continuă represaliile şi atrocităţile la adresa manifestanţilor anticomunişti care acuzau frauda electorală, iar opoziţia de carton cere doar renumărarea voturilor şi nu îşi asumă revolta maselor ca s-o organizeze, mulţumindu-se probabil cu fotoliile de parlamentari obţinute.

Până nu se limpezesc apele prin declararea în toată lumea civilizată a comunismului ca regim criminal, mai ales că a ucis mai mulţi oameni, iar capii lui nu sunt trataţi ca naziştii, vom mai vedea asemenea derapaje. Occidentul a învins nazismul, dar n-a cunoscut direct comunismul, aşa că sătulul nu crede la cel flămând, iar partidele comuniste sunt legale în democraţiile occidentale. La asta se adaugă simpatiile de stânga ale unor lideri ai UE şi interesele lor economice legate de Rusia, care îşi asumă şi perioada comunistă ca să-şi menţină statutul de mare putere şi influenţa. Între internaţionalismul din est şi cel din vest, românii basarabeni sunt iar abandonaţi dezinformării şi sărăciei, ca orice zonă tampon dintre două blocuri de putere. Păstrând proporţiile, comparaţia cu reunificarea Germaniei în 1990 poate fi edificatoare. „Noi vrem democraţie, dar nu pentru căţei.”

(Jurnal bihorean, 14 apr. 2009)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: