Nu mă uit la Olimpiadă


Nu mă uit la Olimpiadă. Ştiu, v-am mai spus deja asta, dar poate n-aţi notat. Deci nu mă uit la Olimpiadă pentru că pe vremea primelor olimpiade, cele din Grecia antică, războaiele erau interzise pe durata întrecerilor. Omul modern e atât de grăbit şi de multilateral dezvoltat încât le face pe toate deodată: în ziua deschiderii Jocurilor Olimpice de la Beijing au izbucnit luptele din Georgia. Aburit de promisiunile occidentale cu o viitoare aderare la NATO, guvernul georgian i-a atacat pe separatiştii cu cetăţenie rusă din Osetia de Sud, iar Rusia a atacat Georgia pentru a-şi apăra cetăţenii şi gazoductele.

Dar ce drăguţ a fost la ceremonia inaugurală (cea de la Beijing, nu din Georgia)! Ce coregrafie, ce coordonare, ce efecte etc. Istoria şi civilizaţia marelui popor chinez, cu contribuţiile lui la civilizaţia umană: mătasea, hârtia, busola şi praful de puşcă (apropo de Georgia). Şi în timpul ăsta, pe când lideri mondiali sau mulţimi de simpli gură-cască băteau din palme încântaţi în tribune sau la tembelizoare, în China e tot comunism, presa e tot cenzurată, dizidenţii şi minorităţile confesionale sau de alt fel sunt tot oprimate. E un comunism comercial, ce-i drept, care aduce bani (le-ar place pesediştilor acolo!). Iar dacă doar un mic procent din relatările supravieţuitorilor şi ale rudelor refugiate în Occident e adevărat despre tratamentele la care sunt supuşi adepţii Falun Gong, tot ar fi o barbarie cumplită.
Vorba lui Bush, care şi de data asta i-a reamintit preşedintelui chinez s-o lase mai moale cu cenzura şi cu persecutarea creştinilor şi a altor grupări. Iar când l-a întrebat un reporter dacă îndemnul lui a avut vreun ecou dincolo de zâmbetul stereotip al omului galben, Bush a răspuns în stilul lui candid: „Nu ştiu ce-i în mintea lui, ştiu doar că îi spun asta de câte ori ne întâlnim.” Dincolo de vorbe şi declaraţii de bune intenţii mârâie potenţialul enorm al Chinei, uman, comercial şi militar, de care toţi se tem şi ţin seama. Aşa se scrie istoria.
În 8 august 2008 (opt e cifră norocoasă, după chinezi) a izbucnit conflictul georgian. La 6 şi 9 august 1945 au fost lansate bombele atomice americane care au devastat Hiroshima şi Nagasaki. Ştiţi, chestia aia pentru care cântă Chelu în fiecare an la Oradea. Nu ştiţi cine-i Chelu? A, nu ştiţi ce înseamnă „cântă”, că nu-s manele sau house minimal. Nu contează, uitaţi-vă în continuare la Olimpiadă, la „succesurile” altora, adică ale celor plătiţi pentru asta, că aşa facem noi sport, aşa or să ne crească muşchii, rezistenţa, viteza, îndemânarea şi spiritul de echipă şi de învingător.
Pe ce planetă să ne mutăm, ca Micul Prinţ al lui Saint-Exupéry, unde interesele comerciale şi militare ale marilor puteri să nu primeze asupra principiilor şi a statelor mici? Sau n-ar fi mai bine să-i trimitem acolo pe marii eroi şi lideri mondiali? Să-şi facă între ei ce fac aici şi să vadă ce bine e când n-ai interpuşi şi mase de manevră. Iar aici să fie o frăţie reală a tuturor oamenilor, nu de paradă. Între minunatele zâmbete, costume şi drapele ale sportivilor ce defilau la ceremonia inaugurală de la Beijing şi strigătele disperate ale civililor plini de sânge printre blocurile bombardate din Georgia, ce alegem? Restul e gargară.

(Jurnal bihorean, 12 aug. 2008)

Anunțuri

2 responses to this post.

  1. Toata stima ptr material domnu! Restu…vorba ta. E gargara!

    Răspunde

  2. Posted by adriang on 14 August 2008 at 10:20 am

    @Ichim
    Multzam fain pt apreciere.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: