Zâmbetul lui Putin


Ce relaxat era preşedintele Putin la summitul NATO de la Bucureşti! Nu prea l-am văzut până acum pe Vladimir Vladimirovici zâmbind şi mi-e să nu zâmbim în contratimp. Pe lângă faptul că e mare boss şi pe la Gazprom (unde consultant e şi fostul cancelar german Gerhard Schröder, că aşa se scrie istoria), după încheierea mandatului prezidenţial Putin va fi probabil premier al Rusiei. Zâmbetele lui de la summit se datorau neinvitării Ucrainei şi Georgiei să adere la Alianţa Nord-Atlantică, aşa că zona de influenţă rusă, cel puţin economică, rămâne neafectată. Cei mari nu se calcă pe bătături.

Faptul că Rusia nu şi-a vândut ca alţii (se ştiu ei) resursele de hidrocarburi şi gaze naturale, ci le foloseşte ca instrument de presiune politică, e normal într-un fel, în lumea în care trăim. Fiecare se foloseşte de ce are ca să-şi satisfacă interesele.
Oricum, mai bine aşa decât cu tancurile. Ca atare, proiectul european al gazoductului Nabucco, care urma să ocolească Rusia, să aducă Europei gaze din zona Mării Caspice şi prin care şi România ar fi avut şansa să obţină gaze mai ieftine, e de domeniul iluziilor trecute. Acum, România plăteşte Gazprom-ului cel mai mare preţ pe gaze dintre toate statele UE, iar peste 40 % din necesarul intern provine din Rusia.

Gazprom s-a înţeles cu companiile de gaze din Kazahstan (care a cumpărat partea lui Patriciu de la Rompetrol), Uzbekistan şi Turkmenistan în privinţa preţului de achiziţie mai mare al gazelor din zona caspică. Acestea vor alimenta conducta rusească
South Stream, prin Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Aşa că Nabucco nici n-ar mai avea cu ce să fie alimentat chiar dacă s-ar mai construi în timp util. Rezervele Azerbaidjanului, singurul stat din zonă care n-a semnat cu ruşii, nu ajung pentru debitul proiectat al lui Nabucco. Deci gazele se vor scumpi şi vor veni tot de la ruşi.

Dezbină şi stăpâneşte. Ăsta e abecedarul politicii de cel puţin vreo două mii de ani. Fiindcă Gazprom-ul, companie de stat, a ajuns la aceste performanţe speculând egoismul şi lăcomia europenilor, ajutat probabil şi de tradiţionala influenţă şi competenţă a diplomaţiei şi a serviciilor secrete ruseşti. Aşa că unele state din UE s-au făcut că n-au auzit de faimoasa politică europeană comună şi au negociat separat cu ruşii termenele în care vor primi gaze, urmărindu-şi interesul de moment: Austria, Ungaria, Bulgaria, Italia… Nu putea lipsi Germania din lista filo-rusă (Deutschland über alles), ca beneficiară directă a gazoductului North Stream, care va fi construit pe sub Marea Baltică. Vorba unuia, politica Europei cam e făcută de nemţi şi de ruşi, iar când se înţeleg, nu prea-i e bine bătrânului continent.

Deci gazele se vor scumpi pentru fraieri, ăia care mai cred lozincile despre unitatea de viziune şi de politică a Europei. Pentru stilaţii, civilizaţii şi democraţii Occidentului sunt mai aproape dinţii decât părinţii. Vladimir Bukovski (rus-rus, dar orişicât) nu prevede o viaţă prea lungă Uniunii Europene din cauza birocraţiei şi lăcomiei. Acordurile separate pentru livrarea de gaze tind să-i dea dreptate. Iar unul dintre consultanţii Gazprom-ului e, după cum spuneam, nimeni altul decât distinsul domn Gerhard Schröder, fostul cancelar al Germaniei.

(Jurnal bihorean, 8 apr. 2008)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: