Debut comod de stagiune


(“Familia”, 2008)

În 18 septembrie a început o nouă stagiune simfonică la Filarmonica de Stat din Oradea, printr-un concert dirijat de Romeo Rîmbu în sala Enescu-Bartók, solist fiind virtuozul pianist Daniel Goiţi. Un program alcătuit comod din lucrări arhicunoscute (Uvertura festivă academică de Brahms, Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Rahmaninov şi „Tablouri dintr-o expoziţie” de Musorgski-Ravel) a atras, ca de obicei, aplauze entuziaste din partea publicului. Şi totuşi…

Prima remarcă trenează şi din alte concerte orădene şi e legată de sonoritatea de ansamblu a orchestrei, inclusiv de felul în care ea se adaptează sau nu ambianţei acustice a sălii. De exemplu, ar fi foarte greu, dacă nu imposibil, să sune echilibrat o orchestră în care numărul contrabaşilor e egal cu al violoncelelor. Astfel, accentuarea registrului grav al ansamblului evidenţiază şi mai mult subţirimea de sonoritate a zonei intermediare, ştiut fiind de mult că tocmai ea e de mare importanţă inclusiv în orchestraţie, nu numai în dirijat, pentru a genera un sunet de ansamblu coeziv şi plin. Pentru că registrul acut şi cel grav oricum se aud! La aceasta se adaugă proeminenţa exagerată a trombonilor, instrumente oricum puternice, dar care încă tot nu s-au adaptat la „noua” sală de concert, probabil favorizaţi acustic şi de nişa în care sunt plasaţi împreună cu ceilalţi suflători pe podiumul de concert. Mai mult, o notă specială de disconfort auditiv au adus intervenţiile stridente ale talgerelor, mai rău decât în muzica de fanfară. Oare de ce? Cui îi plac zgomotele bruşte şi asurzitoare?

Făcând încă un pas, a doua remarcă se referă la articularea lucrărilor cântate, impresia de grabă fiind dată nu neapărat de tempo-urile poate cam prea rapide uneori, ci de graba cu care au fost tratate tranziţiile dintre diferitele secţiuni ale pieselor. Marii interpreţi ai lumii au vorbit de nenumărate ori despre importanţa tratării acestor tranziţii (scrise şi nescrise) pentru ca muzica să sune cursiv, coerent şi organic. De exemplu, Edwin Fischer scrisese de mult despre marii interpreţi ai trecutului, care reliefau subtil, prin tempo şi sonoritate, diferitele secţiuni semnificative în contextul formei muzicale, construind însă şi unitatea ei organică, într-o manieră arhitecturală. Iar recent a putut fi văzut la Mezzo TV Daniel Barenboim în câteva cursuri de măiestrie despre interpretarea sonatelor lui Beethoven. Profunzimea şi rafinamentul logicii lui muzicale, bazate pe o cunoaştere exhaustivă a lucrărilor şi pe o experienţă sufletească şi psihologică de mare anvergură, deduc şi exprimă principii de interpretare şi muzicalitate care se constituie în lecţii inestimabile nu numai pentru muzicienii doritori de autoperfecţionare, ci şi pentru orice om interesat sau sensibil la fenomenul muzical.

Cu atât mai necesară ar fi fost o astfel de abordare faţă de structura oarecum rapsodică a Uverturii academice de Brahms, chiar şi pentru sentimentalul concert al lui Rahmaninov, dar mai ales pentru suita lui Musorgski. Din aceste motive, puţin a trecut rampa din rafinamentele extraordinare ale orchestraţiei lui Ravel la această capodoperă, fapt destul de surprinzător din partea dirijorului Romeo Rîmbu, de obicei ambiţios şi muncitor în concertele sale orădene. Poate o fi vorba şi de încă insuficienta „încălzire” de după vacanţă, dar persistă şi o întrebare legată de autosuficienţa provincială a publicului orădean, care ovaţionează orice, şi când e cazul şi când nu, mulţumit că pe parcursul concertului aude din când în când pentru a miliarda oară câteva melodii cunoscute. Aşa că o voce izolată care strigă în deşert despre necesitatea construirii organice a interpretării unei compoziţii pare cu atât mai ridicolă, riscând să şi supere unele orgolii ca şi cum frumuseţea actelor artistice n-ar fi scopul nostru comun. Sigur că nu suntem Viena, Parisul sau Londra, ca să ne comparăm cu cei de acolo, dar dacă ne tot mulţumim cu aproximativul care se mai întâmplă uneori nu vom avea nici o şansă să ne apropiem de nivelul lor.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: